Date geografice

Localizare

Comuna Axente Sever este situată în partea de NV a judeţului Sibiu, la 36 km de municipiul Sibiu, 11 km de municipiul Mediaş şi la 1 km de oraşul Copşa Mică.
Relieful este deluros, străbătut de apele râului Târnava Mare şi Visa.
Comuna, aşezată într-o veritabilă zonă viticolă – Zona Târnavelor – era cunoscută pentru podgoriile sale şi pentru vinurile produse, fiind unul dintre cele mai importante centre viticole ale judeţului.
Este situată pe DN Sibiu-Mediaş, fiind uşor accesibilă, locuitorii comunei neavând, aşadar probleme cu transportul rutier şi cu cel feroviar, ambele acoperind necesităţile de deplasare. Staţii CFR există atât în localitatea de reşedinţă a comunei Axente Sever, cât şi în satul Agârbiciu, situat la 5 km de Axente Sever.

Coordonate GPS : 46°5’45?N 24°13’14?E

Clima

Clima este de tip temperat-continental, atât sub aspect termic, cât şi al precipitaţiilor şi care face parte din zona Mediaşului şi Axente Sever. Temperatura medie multianuală este de 8,7 °C, în timpul sezonului de vegetaţie (178 zile), fiind de 15, 6°C.
Temperatura maximă absolută de 39,2°C iar temperatura minimă absolută -32,3°C.

Pe teritoriul comunei se disting câteva tipuri topoclimate: de vale, de versante (însorite, caracterizate de un topoclimat cald şi uscat, umbrite, semiumbrite şi semiînsorite) şi de culme.

Precipitaţiile medii anuale înregistrate de Staţia meteorologică Mediaş au fost de 627,8l/m². Stratul de zăpadă cu o grosime medie de 50-55 cm are o durată de circa 65 de zile. Precipitaţia maximă absolută a fost de 67,7 l/m². Media anuală a umezelii este de 73% are variaţii relativ mici, între 64% în aprilie şi 83% în decembrie.
Vânturile bat cu cea mai mare frecvenţă din nord-vest-38%, sud – 18,7%, sud-vest – 12,6% şi est – 10,1%. Viteza medie a vântului este de 2-2,3 m/s. Cea mai mare parte a anului (64%) este dominată de timp cald, fără vânt. Vântul din sud-est este calm şi uscat, aducând vara secetă.

Relief

Relieful este dominat de dealuri cu altitudini ce variază între 444-445 m, separate prin văi adânci, dintre ele remarcându-se Dealul Curmătura (478m), spre nord-vest, Vovorţi (485m) şi vârful Dorului Şes (444m). Pe teritoriul localităţii, partea Podişului Transilvaniei, se pot distinge mai multe formaţiuni geomorfologice:

  • culmile şi platourile, relativ înalte(450-505m), reduse ca suprafaţă, care străjuiesc văile unor afluenţi ai Visei, situaţi pe dreapta acestui râu şi perpendicular pe el, râu despărţit de lunca Târnavei Mari. Pe pantele lor însorite se află mari întinderi de plantaţie cu viţă de vie.
  • terasele aflate în dreapta văilor, uşor înclinate, cu altitudini variabile, se pot diviza, la rândul lor, în superioare şi inferioare, ele constituind terenuri agricole de mare importanţă economică pentru comună.
  • luncile şi văile, dispuse de-a lungul râului Visa şi pârâurilor Valea Plopului, Merlerului, Hârştiului, care nu beneficiază de înălţimi foarte mari (70-200 m), cu excepţia Visei (400-750m) sunt utilizate pentru culturile agricole, între acestea mai importante fiind Valea Visei, a Plopului şi Hârştiului.

Lunca Târnavei Mari împreună cu cea a Visei oferă cele mai fertile terenuri agricole şi sunt cele mai accesibile zone de pe teritoriul comunei. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul cu configuraţia de regulă ondulată, mai rar plană, cu pante de înclinaţie variabilă între 15° şi peste 40°, media fiind de 20°, cu un microrelief vălurat, care favorizează adesea formarea râpelor şi alunecărilor de teren. Dealurile înalte cu culmi înguste ocupă partea de nord a teritoriului, dominată de confluenţa Visei şi Târnava Mare, iar dealurile mai mici cu culmi largi – partea sud-estică.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică are drept componentă principală Râul Visa, care străbate teritoriul localităţii dinspre sud spre nord-est (lungimea sa totală fiind de 42 km şi albia de 3-6 m adâncime) vărsându-se în Târnava Mare.
Visa, singurul curs de apă cu debit permanent, care aduce şi ape sărăturate (provenite de la Ocna Sibiului) colectează toţi afluenţii situaţi pe dreapta: Valea Râpei, spre sud, Valea Lupului, Valea Şoalei (4-5 km lungime), Valea Plopului, Valea Melerului, Pârâul Hârştiului, Pârâul Lung şi Pârâul Copşei.
Cursurile de apă ale localităţii au în general debite reduse care în perioade secetoase scad, acestea fiind direct proporţionale cu nivelul precipitaţiilor. Apele nu sunt mineralizate, dar prezintă un înalt grad de poluare datorită industriei chimice din Copşa Mică.