Cultură și tradiții

Cele mai vechi date cu privire la activitatea culturală se referă la corul săsesc al şcolii existent în anul 1891. Activitatea corală va fi dezvoltată la mijlocul anilor ‘60 prin organizarea unui cor pe patru voci. La începutul secolului XX a fost înfiinţată fanfara, participantă la toate manifestările culturale ale comunităţii.

Activitatea cultural-artistică cea mai apreciată de localnici a fost teatrul de amatori, realizându-se spectacole de teatru încă de la începutul secolului XX. Activitatea culturală cea mai intensă s-a desfăşurat în perioada 1952-1979 când au fost puse în scenă 40 piese de teatru prezentate publicului.

La mijlocul anilor 60 s-au iniţiat formaţii de dansuri populare româneşti şi săseşti.
Un rol important în formarea renumelui localităţii Axente Sever l-a avut şi „balul strugurilor” care se organiza în fiecare toamnă după cules.

 

Portul popular din Axente Sever, caracterizat de sobrietate şi eleganţă se încadrează în tipologia portului popular românesc din zona Târnavelor la care se întâlnesc note caracteristice costumului din Mărginime şi Ţara Oltului datorate contactelor cu aceste zone.

 

Portul bărbătesc

Pe cap bărbaţii purtau, vara, pălărie cu boruri mici şi iarna căciuli de miel de culoare neagră, înalte şi uşor îndoite. Pe corp îmbrăcau cămaşa de cânepă sau bumbac, de lungime medie, încheiată la gât cu două betelii. Vara purtau pantaloni albi din bumbac, iar în timpul iernii cioarecide lână. Peste cămaşă îmbrăcauo vestă vara, iar iarna un pieptar din piele de miel brodat. Mijlocul îl încingeau cu un şerpar de piele lat de 18-20 cm, decorat cu anumite cusături colorate sau motive decorative. În picioare încălţau opinci sau bocanci, iar cei mai înstăriţi cizme negre.

 

Portul femeiesc

Femeile îşi acoperă capul cu o năframă de mătase sau de lână fină, cu ciucuri pe margine, care se leagă la spate sau sub barbă. În anotimpurile reci, peste năframă se poartă o broboadă. Vara, peste năframă, se poartă o pălărie de paie împodobită cu panglici colorate. Nevestele tinere şi fetele poartă ie din pânză albă de bumbac, cusută cu „cheiţe” pe piept şi mâneci. În partea inferioară se îmbracă poale albe, confecţionate de cele mai multe ori din acelaşi material ca şi ia. Poalele sunt croite din partu foi, cele laterale având forma unor clini. Sunt înguste în talie şi late în jos. Peste ie se poartă o vestă (laibăr) neagră cu broderie pe guler. Peste poale, femeile tinere şi fetele îmbracă crătinţe în faţă şi în spate, din postav negru, brodate cu mătase şi fir auriu. Crătinţa din faţă are în partea de jos ciucuri, iar cea din spate dantelă. În picioare poartă ciorapi negri de bumbac şi ghete negre cu toc şi tureac înalt.

 

Manifestarea culturală „Fiii satului”

Sărbătoarea este una importantă în viaţa comunităţii. Este ziua în care cei plecaţi de acasă revin în ţinuturile natale, indiferent de colţul unde se află. Pentru că s-a dovedit a fi un „izvor de oameni mari”, la Axente Sever se opresc, întotdeauna, cu mare plăcere, oamenii de cultură şi cei care păstrează comuna în inimi. Ultima manifestare de acest gen a avut loc în 2006. Este benefică pentru comună reînnodarea aceastei tradiţii pentru că e un mijloc prin care poate fi dezvoltată economia şi turismul local.